Petele de pe dinți pot fi superficiale, venind de la cafea, ceai, vin sau tutun și îndepărtabile prin curățare profesională, sau pot fi interne, legate de smalț, de carii incipiente ori de dentina de dedesubt, caz în care cer evaluare. Distincția nu se poate face doar privind în oglindă, dar câteva repere ajută. Mai jos sunt greșelile frecvente pe care le facem în fața unei pete și ce merită făcut în schimb.
Tipuri de pete: pe scurt
Petele extrinseci se află pe suprafața dintelui: depuneri de pigmenți din băuturi și alimente, tutun, placă colorată sau tartru. Petele intrinseci sunt în interiorul dintelui sau în structura smalțului: pot fi cauzate de carii, traumatisme, tratamente, medicamente luate în copilărie, fluoroză, defecte de formare a smalțului sau îmbătrânire. Distincția contează pentru că primele se pot curăța, în timp ce celelalte necesită alte soluții.
Greșeala 1: tratezi orice pată cu pastă de albit
Pastele de albit abrazive pot elimina o parte din petele superficiale, dar nu schimbă culoarea naturală a dintelui și nu rezolvă petele interne. Folosite des, pot uza smalțul și pot crește sensibilitatea. Dacă pata nu dispare după câteva zile de periaj atent, nu insista cu produse tot mai agresive; programează un consult.
Greșeala 2: confunzi caria incipientă cu o pată banală
Petele albicioase, mate, lângă gingie sau între dinți pot indica începutul unei carii (demineralizare). Pot fi oprite prin igienă corectă și fluor în fază timpurie. Petele maronii sau negricioase, mai ales în șanțuri, pot indica o carie mai avansată. Materialul despre petele albe pe dinți: cauze frecvente și ce înseamnă explică diferențele dintre demineralizare, fluoroză și alte cauze.
Greșeala 3: ignori petele noi pe un singur dinte
O schimbare de culoare apărută pe un singur dinte, mai ales a unuia care a suferit o lovitură sau un tratament, poate indica o problemă a nervului sau a rădăcinii. Dintele care se întunecă, devenind gri sau maroniu, merită evaluat chiar dacă nu doare. Cu cât este depistat mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu.
Greșeala 4: te grăbești să albești fără consult
Albirea dentară nu este potrivită tuturor și nu funcționează la fel pe toate tipurile de pete. Dinții cu carii, cu gingii inflamate sau cu sensibilitate importantă trebuie tratați întâi. Unele pete (de exemplu cele provocate de unele antibiotice în copilărie) răspund slab la albire și pot necesita alte soluții, precum fațete sau tratamente estetice. Medicul stomatolog poate spune ce este posibil.
Greșeala 5: continui obiceiurile care colorează
Cafeaua, ceaiul negru, vinul roșu, sosurile închise la culoare, băuturile cu coloranți și tutunul colorează dinții în timp. Nu trebuie să renunți la toate, dar poți reduce expunerea: bea apă după cafea, folosește un pai pentru băuturile colorate, spală-te pe dinți la intervale rezonabile și fă detartraj periodic. Dacă fumezi, renunțarea ajută și la gingii, și la culoare.
Greșeala 6: crezi că toți dinții trebuie să fie perfect albi
Culoarea naturală a dinților variază de la alb-gălbui la gri-bej, iar nuanța se închide ușor cu vârsta, pentru că smalțul se subțiază și dentina devine mai vizibilă. Dinții nu sunt „curați” doar dacă sunt albi ca porțelanul. Un zâmbet sănătos nu înseamnă o nuanță de catalog. Evită să compari dinții tăi cu imaginile editate și discută cu medicul despre obiective realiste.
Pete la copii: ce merită știut
La copii, petele pot proveni din carii incipiente, din fluoroză ușoară, din defecte de formare a smalțului sau din depuneri colorate. Petele albe lângă gingie, mai ales la copiii care adorm cu biberonul dulce sau nu sunt periați bine, pot semnala demineralizarea. Petele maronii în șanțurile molarilor trebuie arătate medicului, care poate decide dacă e nevoie de sigilare sau de tratament. Nu amâna consultul: la dinții de lapte, caria evoluează repede. Încurajează periajul de două ori pe zi, cu pasta potrivită vârstei, și evită băuturile îndulcite între mese.
Pete după tratamente sau medicamente
Unele medicamente luate în copilărie, în perioada formării dinților, pot lăsa pete permanente. Dinții tratați de canal se pot întuneca în timp. Obturațiile vechi și coroanele pot lăsa o margine colorată la limita cu dintele. Apa de gură antiseptică folosită prea mult timp și anumite suplimente cu fier pot colora temporar suprafața dinților. Dacă bănuiești o legătură între o pată și un tratament, spune-i medicului, care o poate evalua și, la nevoie, o poate corecta estetic.
Cum se întâmplă, concret, la o curățare profesională
La detartraj, medicul sau igienistul îndepărtează tartrul cu ultrasunete și instrumente manuale, apoi lustruiește dinții cu pastă specială și, uneori, cu jet de pulbere. Petele superficiale dispar adesea, iar dinții par vizibil mai luminoși fără să fie albiți. Dacă după curățare rămân pete, cauzele sunt probabil interne, iar medicul discută opțiunile. Sensibilitatea scurtă după procedură este frecventă și trece repede.
Semne că o pată merită verificată
- apare brusc sau se extinde;
- este însoțită de sensibilitate sau durere;
- se află într-un șanț, lângă gingie sau între dinți și pare să se adâncească;
- este neagră sau maronie și moale la sondare;
- apare după o lovitură;
- este însoțită de gingii roșii sau sângerânde;
- a apărut la mai mulți dinți, fără explicație.
Ce se întâmplă la cabinet
Medicul examinează dinții cu lumină bună și, la nevoie, cu radiografie. Poate face o curățare profesională pentru petele superficiale, recomanda fluor pentru zonele demineralizate, trata o carie sau propune soluții estetice pentru petele interne. Procedurile se aleg în funcție de cauză, iar medicul explică avantajele și limitele fiecăreia.
Prevenția de zi cu zi
Periaj de două ori pe zi cu pastă cu fluor, ață dentară, reducerea băuturilor colorate și acide, controale periodice: acestea mențin dinții curați și detectează devreme problemele. Pentru obiceiuri zilnice explicate pe larg, vezi secțiunea de probleme frecvente a gurii, unde pata de pe dinte apare alături de subiecte apropiate, de la carii la sensibilitate.
