Sari la conținut
Business si Cariera

Sorg x iarbă de Sudan: înainte de semănat, între coase și la siloz

Sorg x iarbă de Sudan: înainte de semănat, între coase și la siloz

Hibridul sorg x iarbă de Sudan se seamănă în mai–iunie, când solul a trecut de 12–15 °C, se cosește prima dată la aproximativ 60 de zile și apoi la intervale de 30 de zile, iar furajul poate fi dat verde, însilozat sau uscat ca fân. Pentru fermele din zone secetoase, el acoperă golul de masă verde din iulie și august.

În multe ferme de bovine, ovine și caprine, mijlocul verii arată la fel: pășunea s-a ars, lucerna a încetinit, iar fânul pregătit pentru iarnă începe să fie consumat din august. Cultura descrisă aici este gândită pentru această perioadă. Cifrele și recomandările de mai jos sunt preluate din pagina hibridului de pe culturiverzi.ro și sunt urmărite pe trei momente: înainte de semănat, în sezonul de coase și la conservare.

Ce fel de plantă este sorgul de coasă

Hibridul provine din încrucișarea sorgului bicolor cu iarba de Sudan și este numit și sorg de coasă. De la sorg preia rezistența, de la iarba de Sudan capacitatea de lăstărire, adică însușirea de a porni din nou după ce a fost tăiat. Plantele ajung până la 3 m înălțime și au tulpini dulci.

Din această combinație rezultă o cultură de vară cu mai multe recolte, pe care culturiverzi.ro o așază în grupa furajerelor termofile. Cuvântul spune esențialul: planta are nevoie de căldură și crește tocmai în lunile în care ierburile de climă răcoroasă stagnează.

Înainte: sola, momentul și sămânța

Prima decizie este legată de termometru, nu de calendar. Semănatul se face când solul are peste 12–15 °C, ceea ce în mod obișnuit înseamnă lunile mai și iunie. O sămânță pusă într-un sol rece stă, răsare neuniform și pierde startul în fața buruienilor. Graba, firească la o fermă care simte deja lipsa furajului, nu ajută aici.

Norma de semănat este de 25–35 kg/ha. Perioada largă de semănat deschide o posibilitate interesantă pentru fermele mixte: hibridul se potrivește ca a doua cultură, după cereale păioase. O solă de orz eliberată la începutul verii poate da astfel și furaj până în toamnă, dacă are umezeală pentru răsărire.

Despre sămânță, pagina precizează că este certificată, NON-GMO și netratată. Site-ul pune la dispoziție și o fișă tehnologică, adică un ghid de cultivare, alături de un document de calitate, pe care fermierul le poate parcurge înainte de a hotărî suprafața.

În ceea ce privește terenul, planta își are locul pe soluri slabe și secetoase, unde, potrivit site-ului, poate fi o alternativă la porumbul de siloz. Formularea trebuie citită cu măsură: este vorba despre solele pe care porumbul suferă an de an, nu despre înlocuirea lui acolo unde are apă și dă rezultate.

În timpul sezonului: regula 60-30-30

Ritmul coaselor este rezumat într-o regulă simplă, 60-30-30. Prima coasă se ia la 60 de zile, iar următoarele la intervale de 30 de zile, până la 3 coase pe an. Pentru o cultură semănată la mijlocul lui mai, prima coasă cade așadar în plină vară, exact în perioada în care lipsa de masă verde se simte în grajd.

Regula funcționează datorită lăstăririi moștenite de la iarba de Sudan. După tăiere, planta pornește din nou de la bază, iar fermierul își poate eșalona parcelele astfel încât să aibă furaj proaspăt săptămână de săptămână. Numărul de coase atins într-un an anume depinde de data semănatului și de ploi, așa că cifra trei este un plafon, nu o promisiune.

Cum se comportă pe secetă

Comportamentul la caniculă explică de ce cultura interesează zonele secetoase. Potrivit paginii, sistemul radicular ajunge până la 2 m adâncime, de unde scoate apa la care plantele cu rădăcini superficiale nu ajung. În timpul caniculei, planta intră în repaus vegetativ, iar la prima ploaie își reia creșterea.

Pentru crescător, consecința este una de planificare. Un lan care pare oprit din creștere la sfârșitul lui iulie nu se întoarce în grabă; de regulă merită așteptată ploaia. Intervalul de 30 de zile dintre coase se poate lungi într-un an fără ploi, iar rezerva de furaj a fermei se socotește ținând seama de această posibilitate.

După: masă verde, siloz sau fân

Furajul are trei destinații posibile: poate fi dat ca masă verde, poate fi însilozat ori poate fi făcut fân. Pagina de produs indică un conținut de 10–14% proteină brută, valoare orientativă, care variază după faza în care este cosită planta și după condițiile anului.

Alegerea între cele trei depinde de organizarea fermei. Masa verde răspunde nevoii imediate din iulie–august și cere cosit zilnic sau la câteva zile. Silozul mută surplusul de vară în iarnă și se potrivește fermelor care au deja utilajele și spațiul folosite la porumb. Fânul este la îndemâna fermelor mici, însă tulpinile groase se usucă mai greu decât ierburile fine și cer vreme stabilă.

Cum intră acest furaj în rație, alături de fibroase și concentrate, și din ce stadiu pot fi folosite în stare verde plantele tinere ori lăstarii porniți după secetă rămân de stabilit cu medicul veterinar sau cu specialistul în nutriție al fermei. Tehnologia de cultivare și răspunsurile la nelămuririle obișnuite ale fermierilor sunt adunate în pagina de produs Sorg și iarbă de Sudan hibrid.

Unde își are locul în planul de furaje al fermei

Privită în ansamblu, cultura nu înlocuiește pajiștea, lucerna sau porumbul, ci umple un gol. O fermă de oi dintr-o zonă de câmpie uscată o poate folosi pentru cele două luni în care pășunea nu mai oferă nimic. O fermă de vaci o poate așeza după orz, ca să mai scoată o recoltă de pe aceeași solă.

Pe culturiverzi.ro, hibridul stă lângă sorgul pentru boabe, mei și mohor, plante cu aceeași afinitate pentru căldură. Fermierul care îl încearcă pentru întâia oară are la îndemână o cale prudentă: o suprafață restrânsă în anul de probă, semănată la temperatura potrivită a solului și cosită după regula 60-30-30. La sfârșitul sezonului, cantitatea de furaj strânsă de pe acea parcelă arată dacă merită extinsă.

Articole de păstrat

Tot ce găsești pe Citeste Azi